Rataciti in visele noastre/Adriana Badilescu

Cu un pic de atentie ne putem da seama daca un poet a atins o anumita maturitate interioara citindu-i versurile, desigur. Dar, ca-n orice alt domeniu, arta, muzica, arhitectura, nu intotdeauna varsta interioara coapta a celui atins de inspiratia lirica corespunde 100% si creatiei lui, desi ar putea cantari si aceasta destul de mult. In cazul poetei Maria Adriana Speranta Badilescu situatia despre care vorbeam tinde sa se apropie de o anumita echivalenta, de un vizibil echilibru liric si existential. Putem adulmeca de asemenea o anumita intelegere a rosturilor vietii noastre pamantene citind o mostra care apartine rostiri poetice, mai ales cand nazuinta de vers este insotita si de o anumita imbratisare a celor sacre, religioase, crestine in cazul de fata: Speranta, Iubire si Credinta, neaparat in aceasta ordine, asa cum cele trei repere spirituale isi fac simtite ecourile si-n lirismul poetei Maria Adriana Speranta Badilescu.